Sunday, June 8, 2008

două

1. îşi legănau tălpile pe un spectru lucios străine perfect intruse ştiau ochii în unghii de culoarea ochilor

2. nu sunt prea roşu sunt numai galben am fost visătoriu odată şi citeam cărţi deschise la prima pagină ţineam pe burtă un animăluţ de pluş mai trist ca mine căruia îi spuneam totul despre ele două

3. ele două veneau taciturne codificate, eu nu mai visam, ci îmi ţineam numai mintea sub ascultare când ele descuiau uşa fără să mă salute.

5 comentarii:

vladimir said...

Chiar ca sunt 'efuziuni lirice'! Verbalizarea trebuie sa se deosebeasca de tirul kalashnikovului:)))

dali_tiki said...

verbalizarea lirica trebuie sa fie duioasa si calda ca un kalashnikov care tinteste drept spre inima!

vladimir said...

Kalasnikovul nu e nici duios, nici cald - crede-ma!Dar ca poate tinti drept in inima, asta e foarte sigur...

dali_tiki said...

te cred, dar aşa mi-am imaginat eu un kalaşnikov "liric" :)

Anonymous said...

invatat o multime