8/11/07

cu obrazul crăpat lângă tine

Tiki, de atâtea ori îţi spun aceleaşi lucruri n-auzi nimic, decât gâfâitul meu

Tiki, te dor urechile

ţi-am împuns urechile ca să porţi nişte cercei coloraţi

de acum încolo

numai noi două vom sta cu urechile ciuruite în camera asta

fără să ne vadă cineva (suferinţa)

Fără să ne admire nimeni

Da, e posibil

Tu eşti cea mai tristă fată din univers

cu picioarele înfundate într-un nor

bălaie bălaie bălaie

Cu obrazul crăpat lângă tine stă umbra ta

buzele ca un şanţ strâng din pulpane


O nenorocită burduşită

şi nişte găuri în urechi care te dor

Prin care vei scoate încet capul afară

Stau aici ca un bolovan am 19 ani am avut

Tiki, eu încerc să şterg cu mâna vocile

zgomotul, teroarea


Când se apleacă peste mine oamenii care mă ştiu

în leagănul meu pătrat cresc licheni, iar ochii tăi de plastic lucesc duşmănos

în timp ce eu sunt cu tine şi împart tunetele