Mi-am cumpărat picături pentru ochi (Tears Naturale, lacrimi de-adevăratelea, carevasăzică), am citit prospectul cu atenţie şi am dat de o poezie. Iat-o:
"Lacrimile dvs. conţin cantitatea corectă de componente naturale care formează un strat protector pe suprafaţa ochiului, numit film lacrimal. Dacă lacrimile sunt prea puţine sau dacă nu conţin toate componentele, se poate produce ruperea filmului".
Alooo, săru’ mânuțele! Sunteți în vacanță? Foarte bine. Sănătate. Ați verificat dacă au intrat banii? Aaaa, da, nu sunteți la serviciu! Din ce știți dvs...e ziua unui vreo unui director pe 24? Vroiam să-i dau un telefon de „La mulți ani”. Dar nu știu când e exact ziua de naștere a lui domn’ director...Și mă scuzați...și dvs. vă zic. Știu că era....aaa, în iulie. Păi La mulți ani, doamnă! Sănătate.
Îl întreb dacă nu vrea să stăm pe iarbă: Mi-e ruşine...stai să mai mănânc olecuţă.
Eu am o mie de pretenţii, am avut o padrugă şi pentru că nu ştia gramatica limbii române, am lepădat-o (...) Vreu mai repede să mă însor. Vreu că m-am plictisit. Am văzut toate celea, mie de amu nu mi-e interesant. Femei am avut, bodaproste, de tot felul, intelegi...am văzut şi ceia şi ceilaltă, am avut timp şi de distracţii şi de discoteci şi tăt ce vrei tu. Poate mai sunt unele momente pe care nu le-am făcut eu. De exemplu, nu am fost la mare să mă destrăbălez. Dar vreu cu femeia să mă duc (...)
Eu vreu copii ca atare, eu nu m-aş însura pentru altceva. Devii mai responsabil, devii mai altfel, dar asa bezbojnic cum trăiesc eu...azi fac un leu dintr-o parte, mâine un leu din altă parte, mai stau pe la mănăstire 2 săptămâni, stau pe la Bucureşti, pe urmă mă duc la Chiş'nău, mai stau, pe urmă mă duc la Bălţi, mă mai duc pe nu ştiu unde...iar mă duc la mănăstire.